<div align="justify"> Publicat când România intrase în război şi eliberase Basarabia şi Bucovina de Nord, <b>Un port la răsărit</b> a cunoscut un mare succes la public, nu numai pentru marea lui calitate literară, indiscutabilă chiar şi la o lectură după şapte decenii, dar şi pentru că Tudoran a plasat acţiunea în oraşul de frontieră Cetatea Albă, din sudul Basarabiei interbelice româneşti. Armata Regală Română este prezentă în mod constant de-a lungul naraţiunii, în Cetatea Albă aflându-se cantonat cel puţin un regiment. De altfel, răscoala bolşevică de la Tatar-Bunar din 1924 a fost înăbuşită de trupele românești care au plecat de aici (cu tot cu artilerie). „Sunt foarte mulţi lăcătinienţi în oraş (...) sunt şi călănei la noi; trei călănei şi patru maiori, şi mulţi căpitani şi mulţi sublăcătinienţi sunt, dar cei mai mulţi sunt lăcătinienţii. Aşa mulţi lăcătinienţi sunt că nu mai are loc de ei; şi fac gălăgie peste tot, şi dacă nu te dai la o parte, o păţeşti numaidecât, că sunt tare mânioşi“, îi spune personajului principal gazda rusă. Prezenţa militară, văzută ca un supliciu de ofiţerii români, avea legătură nu numai cu duşmanul sovietic, dar şi cu structura etnică a judeţului omonim, elementul românesc fiind minoritar, în conformitate cu datele recensământului din 1930. Numai 22% (75.000) din locuitori s-au declarat români, cel mai mic procent din toată Basarabia.

ISBN: 978-973-124-596-6

TUDORAN, Radu

821.135.1-31