<div align="justify">În ultimele decenii limba română a cunoscut o puternică schimbare, fiind pur și simplu invadată de cuvinte și expresii noi. Cele mai multe dintre acestea sunt împrumuturi din limbile de largă circulație, cu precădere din engleză și franceză; în același timp limba s-a îmbogățit prin numeroase creații noi, valențe recent apărute la cuvinte mai vechi sau calcuri lingvistice, în acest sens cineva sublinia că „ziariștii se întrec în a crea «noul» și unii reușesc...”. Noile creații, utilizate în mass-media, au fost înregistrate în câteva lucrări lexicografice numite dicționare de cuvinte noi sau de cuvinte recente.<br><br>Reputatul lexicograf român, Vasile Breban definește neologismele în felul următor: „Cuvânt împrumutat de curând din altă limbă sau format recent într-o limbă prin mijloace proprii”. Conform definiției menționate, cuvintele noi sau recente ar trebui să facă parte din categoria unităților lexicale numite neologisme. Prin urmare, aceste cuvinte ar trebui să-și găsească locul cuvenit în dicționarele de neologisme. Cu toate acestea ele sunt incluse adesea în alte tipuri de dicționare, în altă ordine de idei, nu tot ceea ce este nou este și bun. După cum relatează specialiștii care urmăresc cu atenție utilizarea noilor cuvinte, există numeroase neajunsuri: calchieri sau traduceri greșite, lacune în domeniul pronunțării și altele. Va trebui să mai treacă o perioadă de timp ca să aibă loc sedimentarea a ceea ce este bun și valoros, să se cearnă și să se vadă ce mai rămâne în sită.<br><br>Prezentul dicționar de cuvinte neologice conține circa 12.000 de cuvinte-titlu dintre cele mai uzuale și mai răspândite. Printre ele se află și cuvinte mai noi care sunt folosite de diferite categorii profesionale. Dicționarul se adresează unui cerc larg de cititori: elevi, studenți, profesori, ziariști, precum și tuturor celor care vor să fie la curent cu noile schimbări apărute în vocabularul limbii române.

ISBN: 973-8372-28-3

VINȚELER, Onufrie

811.135.1’37(038)