<div align="justify">Acest volum al <b>Istoriei critice a literaturii române</b> trebuia să apară, într-o primă ediție, în 1989. Amânarea apariției, până imediat după Revoluție, a fost așa zicând tactică. Autorul și editorul (Z. Ornea) au tras, cum se spune, de timp. Dacă scriitorii care forma cuprinsul volumului muriseră de mult și nu mai intrau în atenția cenzurii – despre ei puteam să scriu ce vreau – destui dintre criticii și istoricii literari citați de mine erau în viață și indezirabili, fie și numai pentru faptul că, asemeni lui Ion Negoițescu sau Virgil Nemoianu, trăiau în străinătate. Bibliografia critică reprezenta, prin urmare, o piedică aproape de netrecut. <br><br>Dar tocmai bibliografia critică este indispensabilă într-o Istorie care are în vedere nu numai o anumită literatură, veche de unul sau mai multe secole, dar și felul în care ea a fost citită în tot acest timp, și astăzi. Ceea ce unul singur scrie, într-o anumită epocă, mai mulți citesc, în epoci succesive. Iată chiar sensul pe care-l dau istoriei literare: întâlnirea dintre scrisul singular și lectura multiplă. <br><br>Revizuind cartea pentru ediția de față, am avut necontenit în minte litografia lui Escher pe care am pus-o pe copertă: mi-am dat seama că o <b>Istorie critică</b> se scrie totdeauna la două mâini. <br><div align="right">• Nicolae Manolescu

ISBN: 973-577-087-3

MANOLESCU, Nicolae, critic literar (1939-2024)

821.135.1.09