<div align="justify">Undele armonice<br>...existența undelor nu se manifestă numai în metrică. O găsim în formulele ritmice, în menținerea sunetelor la aceeași lungime, în domeniul accentelor, al articulației, dar și mai departe, în melodică (prin intervale, pasaje și motive repetitive), în dinamica schimbărilor armonice, în geneza formelor și, până la urmă, în toată nevoia umană de a regăsi ceea ce a părăsit: centre tonale, acorduri de tonică, teme principale, texte și piese cunoscute, interpreți și interpretări familiare, imagistică; altfel spus – tot ce se leagă de acel miraculos „eternel retour”. Însă, dacă această reîntoarcere perpetuă nu s-ar face către armonie și echilibru, ea ar fi doar repetiție lipsită de speranță. Ar putea avea, eventual noblețea resemnării, energia trudei sisifice, nostalgia amintirii paradisului pierdut sau poate majestatea renunțării lucide și eleganța jocului. Dar întoarcerea se face către armonie sau, mai bine zis, în armonie. Fără tensiunile armonice poate că lumea s-ar transforma într-un bulgare al densității, căci armonia nu e simplă stare așa cum unda nu-i doar o plecare. Armonia este ondulantă, iar undele sunt armonice.<br>Timpul muzical este parcelat aritmetic, iar spațiul muzical se articulează după regulile proporțiilor geometrice. Astfel, muzica ar putea fi definită ca sinteza între geometrie și matematică, transpusă în domeniile acustico-emotiv-somatice; sau poate că e o simbioză între acustic, emotiv și somatic, realizată după legi spațial numerice. <br><div align="right">• Mircea Tiberian

ISBN: 978-606-747-022-2

TIBERIAN, Mircea

78.02