<div align="justify">«Nicolae a avut ca naș pe tarul Nicolae al II-lea, al cărui nume l-a fost dat. Sosirea lui pe lume a fost primită cu bucurie de întreaga țară și de popor... Nicky tu îndată foarte iubit de toată lumea, mari si mici. Avea anume însușirile și, aș putea adăuga, și cusururile menite să-l facă fermecător și lesne de iertat când păcătuia...» (Maria, Regina României, Povestea vieții mele, vol. 11, 1915)<br><br>Lumea nu va rămâne cum este azi și, mai puțin încă, așa cum o vor strategii materialismului oriental, adică vastă închisoare în care să zacă zeci de popoare ferecate în lanțuri de fier. O voință de libertate freamătă popoarele care până acum n-au avut conștiința de sine. Pretutindeni în lume stăpânește voința de libertate a popoarelor. Cum putea atunci rămâne în sclavie vechi națiuni europene cu o glorioasă istorie și o strălucită cultură? Va mai trece, poate, încă un anumit timp până ce acest adevăr să triumfe pe deplin. Dar până la urmă adevărul totdeauna triumfă. De libertatea popoarelor azi captive depinde libertatea lumii. Și nu va fi pace adevărată fără libertatea tuturor popoarelor. Tara noastră este așezată la o răscruce care garantează existența Europei în libertate. Libertatea României este o condiție de libertate a Europei! <br><div align="right">• Principele Nicolae – Cuvântare către Țară la Radioteleviziunea Italiana, 1955

ISBN: 973-9032-22-2

HOHENZOLLERN-SIGMARINGEN, Nicolae, Principe al României (1903-1978)

94(498)=135.1