<div align="justify">Locurile nașterii fac parte din ființa mea. Memoria mi le păstrează proaspete, cu detalii, pe care greu le vor șterge anii. Imaginea peisajului, mai ales, s-a așezat viu pe retina sufletului și nu poate să se estompeze. Întâmplările, evenimentele și-au pierdut din culoare. Pe unele chiar le-a ucis timpul. Peisajul, în schimb, reverberează, e un termen de raportare, o obsesie. Cât am umblat, n-am găsit relief mai original. Nici cer mai albastru și mai senin. Nici aer mai pur. Tablourile mioritice din Munții Apuseni sau de pe Valea Sălăuței, în Bistrița, există și la mine acasă. Cerul la Beica nu are asemănare decât, poate, cu cerul Deltei. Aerul, acolo, e miraculos în afară de doua-trei tractoare care tot suie și coboară câmpurile, aproape nimica nu-l tulbură, ziua-noaptea, vara-iarna.<br><br>Și oamenii... Cum sunt oamenii? O spun cu toată convingerea oamenii sunt ca locurile în care trăiesc, sunt ca aerul pe care-l respiră.

ISBN: 973-22-0115-0

BORDA, Valentin

821.135.1-32