Bibliogr. p. 223-229

<div align="justify"> Apărut ca reacție împotriva realismului și a extensiei acestuia, naturalismul, expresionismul a pornit inițial de la ideologiile unui grup de pictori germani împotriva academismului și convențiilor estetice rigide. Acest curent ia naștere în Germania, într-un moment de extremă tensiune socială (1911-1925), înainte și în timpul primului război mondial. Denumirea mișcării artistice pornește de la caracterizarea unor tablouri ca fiind "expresionisme" de un pictorul francez, Julien Auguste Herve. Termenul i-a mai fost atribuit lui Louis Vauxelles, cronicarul de artă plastică de la celebrul ziar Le Figaro”, care a definit picturile lui Matisse drept "expresioniste".<br>Arta plastică expresionistă păstrează temele tradiționale pe care le expune într-o formulă nouă, prin excesul de culoare, cromatică stridentă, contrastantă, linii frânte și curbe. Această estetică se răsfrânge și asupra literaturii, care cultivă cu precădere trăirii covârșitoare, deci stridente, aspirația eului spre absolut. <br>Eul liric se reîntoarce la origini, spre paradigma mitică, spre timpurile primordiale, când ființa se contopea cu cosmicului, formând un întreg. Astfel, apare negarea orașului, poetul căutând refugii în mituri, credințe, ritualuri străvechi. Crezul artistic reprezintă o întoarcere în timp, în zonele arhetipale ale culturii și ale omenirii, în general.

: 1.00 lei

PAVEL, Amelia

7.037

75(100):7.036.7