Titlul original în limba germană: Ungeduld des Herzens

<div align="justify"> Unicul roman al lui Ștefan Zweig abordează subiectul dublei milostenii: cea autentică, ferm hotărâtă, răbdătoare și tolerantă, decisă să suporte orice, și cea plăsmuită care nu reprezintă decât nerăbdarea inimii de a se elibera cât mai repede de copleșitorul sentiment penibil de compasiune provocat de nenorocirea altcuiva. Într-o astfel de situație penibilă de compasiune nimerește, în vara anului 1914, tânărul locotenent Hofmiller, staționat în garnizoana unui mic oraș unguresc. Dragostea arzătoare pe care tânăra Edith, paralizată, i-o poartă locotenentului nu e împărtășită decât în mică măsură. Copleșit însă de emoția sentimentelor fetei, implorat de tatăl acesteia și sfătuit cu ardoare de medicul curant al lui Edith, dr. Condor, Hofmiller decide, în cele din urmă, să se logodească cu tânăra. O face însă din milostenie, din nerăbdarea inimii.

ZWEIG, Stefan (1881-1942)

821.112.2(436)-31=135.1