Titlul original în limba engleză: „History of Aesthetics, vol. 2 : Medieval Aesthetics”

<div align="justify">Istoricii, în ideea că Evul Mediu era preocupat de teologie sau cel mult de psihologie și cosmologie, nu s-au gândit să caute și estetica în moștenirea medievală: după ce se ocupau de estetica antică, treceau direct la analiza esteticii moderne. [...] Estetica medievală a conservat unitatea esteticii antice și chiar a întărit-o. Cadrul medieval al esteticii antice limita posibilitatea de variație, astfel încât teoria dominantă n-a întâmpinat nici măcar opoziția pe care o întâmpinase în Antichitate. În estetica medievală însă, ca și în estetica antică, era loc pentru varietate: nu în tezele fundamentale, ci în instituțiile și ideile individuale.

În: Istoria esteticii. / Wladyslaw Tatarkiewicz; Trad. de Sorin Mărculescu . ─ București : Meridiane, 1978, 4 vol.

TATARKIEWICZ, Wladyslaw

7.01(100)