Biblioteca Municipală Codlea
Catalogul conține  18561  titluri și  18478 exemplare

  • Perșii (texte comentate)
  • Tipul înregistrării: Text tipărit: monografic
    Autor: Eschil (525 î.Hr.-456 î.Hr.)
    Traducător: Miran, Alexandru
    Autorul introducerii etc.: Piatkowski, Adelina
    Responsabilitate: Eschil
    Responsabilitate secundară: Traducere din limba greacă veche: Alexandru Miran
    Tabel cronologic, prefață, note, referințe critice și bibliografie: Adelina Piatkowski
    Editura: Albatros
    Locul publicării: București
    Anul Ediției: 1987
    Descriere: LV + 117 p. : paperback; 12x16,5 cm.
    Limba: Română
    Serie: Texte comentate – Lyceum
    Subiect: literatură greacă veche - teatru
    Subiect: teatru - texte comentate
    Subiect: literatură universală - critică literară
    Sumar sau abstract:
    Tragedia intitulată Perșii aparține unei trilogii în care ocupă locul mijlociu. Tragedia care deschidea trilogia se intitula Phineus, după numele unui rege trac, personaj mitologic nesățios, care dorea s-o ia în căsătorie pe nepoata sa, Andromeda. Perseus, confundat cu Perses, strămoșul eponim al perșilor (Herodot VII, 150, 2), devenit în cele din urmă soț al Andromedei, reprezintă, eventual, după unele opinii, trăsătura de unire cu cea ce-a doua piesă a trilogiei, Perșii; după o altă variantă mitologică, Perses era nepotul unui frate al lui Phineus. Glaukos din Potniai închidea trilogia, după care urma drama satirică Prometeu aprinzător de foc. [...] Deoarece Perșii nu face parte dintr-o trilogie de tip evoluat, drama trebuie luată în considerare independent de celelalte piese ale trilogiei căreia îi aparținea, chiar dacă va fi existat din partea poetului o intenție de conexiune.[...]

    Tragedia este lucrată în linii viguroase, cu opoziții îngroșate până la grotesc, îndeosebi în pasajele care descriu sau amintesc pieirea căpeteniilor perse, dar fără sentimente de ură pătimașă. Este în primul rând o tragedie a încălcării măsurii, măsura fiind concepută ca limita peste care muritorii nu se cuvin să treacă. Nu suntem câtuși de puțin de acord cu părerea că în Perșii Dareios întruchipează personajul pozitiv, „binele”, iar Xerxes, „răul”, sub forma unei incidențe cu religia mazdeistă. Nimic nu ne lasă să întrevedem o asemenea apropiere. În schimb, o comparație cu modul în care Herodot îl înfățișează pe Xerxes, devine plină de interes. La Herodot, Xerxes nu este personajul nefericit al tragediei lui Eschil, personaj care târăște spre pierzanie masele de oameni pe care le comandă, ci un rege care de mai mulți ani face pregătiri sistematice pentru o expediție de anvergură, înfrânt nu pentru că s-ar fi dovedit ușuratic, ci datorită superiorității tactice în luptă dovedită de greci. Așa cum va reieși din comentariu, concordanțele dintre opera lui Eschil și cea a lui Herodot sunt numeroase. Aceste coincidențe sunt un certificat pentru adevărul istoric redat de ambele lucrări literare. Paroxismul durerii resimțite la curtea din Susa, o dată cu întoarcerea lui Xerxes rămâne însă o invenție poetică a lui Eschil, pentru ca astfel victoria grecilor să apară și mai strălucitoare, iar învingătorii să nu comită greșeli similare cu ale celor învinși.[...]
    • Adelina Piatkowski
    Cota topografică: Literatură universală/E76
    Clasificare: 821.14’02.09=135.1
Unităţi
Număr inventar Nume localizare Clasă unitate Tip material Cota Clasă utilizare Situaţie împrumut Rezervări Număr Volum Note Fişiere ataşate  
60265
Secția Împrumut: Sala 3
Împrumut
Carte tipărită
821.14’02.09/E76
1.Normal
La raft
0
Literatură universală
Evaluări
Exportă
Filiala de unde se ridică
Vă rugăm să schimbaţi parola