- Ce vrem să facem din Uniunea Sovietică : Convorbire cu Lilly Marcou
-
Tipul înregistrării: Text tipărit: monografic Autor: Iakovlev, Alexandr Nicolayevich (1923–2005) Reporter: Marcou, Lillly Traducător: Grigoriu, Sanda Responsabilitate: Alexandr Iakovlev Responsabilitate secundară: Traducere din limba franceză: Sanda Grigoriu Editura: Humanitas Locul publicării: București Anul Ediției: 1991 ISBN: 973-28-0298-7 Descriere: 205 p. : paperback; 13x20 cm. Note: Titlul original în limba franceză: Ce que nous voulons faire de l'Union Soviétique. Entretien avec Lilly Marcou Limba: Română Subiect: istoria Rusiei Subiect: comunism Subiect: revoluții - Uniunea Sovietică Subiect: revolte populare Nume geografic (subiect): Uniunea Sovietică Sumar sau abstract: Revenit la Moscova imediat după eșecul puciului din august, Mihail Gorbaciov pronunța, printre numele celor pe care și i-ar fi dorit colaboratori apropiați în noul context politic, pe cele ale lui Eduard Șevardnadze și Alexandr Iakovlev. Dar aceștia n-au dat câtuși de puțin semne că ar dori să intre în noua echipă de la Kremlin. Dezacord cu metodele și abordările lui Gorbaciov? Răspunsul îl dă însuși Alexandr Iakovlev în convorbirea cu Dmitri Gaimakov realizată pentru ediția românească a volumului de față și publicată în ANEXĂ.
Am optat pentru traducerea în limba română a convorbirii pe care Alexandr Iakovlev a avut-o cu publicista Lilly Marcou, convorbire premergătoare evenimentelor senzaționale din august de la Moscova (la care s-a adăugat un capitol întocmit după eșecul puciului), întrucât ea ne poate oferi o imagine despre viziunea acestui tenace luptător pentru democratizare asupra căii pe care ar trebui s-o urmeze ceea ce la acea oră mai era încă Uniunea Sovietică. Discuția cuprinde ample referiri la Pactul Ribbentrop-Molotov, implicit la anexele lui secrete, ale căror consecințe sunt până astăzi o cangrenă dureroasă și pe trupul României, precum și considerații legate de valul separatist din Uniunea Sovietică, de perspectiva unei suveranități totale a republicanilor.
Când evocă profundele mutații, cunoscute sub numele de „revoluții”, fie ele de catifea sau nu, din fostele țări socialiste, Iakovlev afirmă că din România s-au primit „cele mai multe cereri de a interveni direct, atât de odios devenise regimul (lui Ceaușescu – n.red.)”.
Alăturându-se lui Eduard Șevardnadze și altor câtorva oameni politici conștienți de pericolul pe care îl reprezintă pentru Rusia, pentru celelalte republici o revenire la trecut, Iakovlev a fost unul dintre cei ce au prevăzut o răbufnire iminentă a reacțiunii, „care nutrește o ură oarbă față de libertate și progres”. Vizionar sau realist? Evenimentele au dovedit că previziunea lui a izvorât dintr-un calcul extrem de realist. Iar atitudinea pe care a adoptat-o după eșecul puciului dovedește că el și tovarășii săi de idei sunt încă în gardă, conștienți de enormele dificultăți și obstacole ale drumului spre democrație autentică.Clasificare: 94(470+571)=135.1 Note conţinut (cuprins):
• Un secol de comunism a fost zadarnic?
• Cum să instaurăm economia de piață
• Nu mai avem dușmani
• Cum să ne asumăm istoria
• Despre situația actuală
• Puciul: trei zile de luptă și vid
• Anexă
Unităţi
- 2 înregistrări • Pagini 1 •
- 1
Număr inventar | Nume localizare | Clasă unitate | Tip material | Cota | Clasă utilizare | Situaţie împrumut | Rezervări | Număr Volum | Note | Fişiere ataşate | |
58059
|
Secția Împrumut: Depozit
|
Împrumut
|
Carte tipărită
|
94(470+571)/I-20
|
1.Normal
|
La raft
|
0
|
Depozit
|
|
||
58060
|
Secția Împrumut: Sala 2
|
Împrumut
|
Carte tipărită
|
94(470+571)/I-20
|
1.Normal
|
La raft
|
0
|
Istoria Rusiei
|
|
- 2 înregistrări • Pagini 1 •
- 1
Evaluări
- Adaugă un comentariu şi faci cunoscută opinia ta!
Exportă
Filiala de unde se ridică