Biblioteca Municipală Codlea
Catalogul conține  18682  titluri și  18590 exemplare

  • Ce vrem să facem din Uniunea Sovietică : Convorbire cu Lilly Marcou
  • Tipul înregistrării: Text tipărit: monografic
    Autor: Iakovlev, Alexandr Nicolayevich (1923–2005)
    Reporter: Marcou, Lillly
    Traducător: Grigoriu, Sanda
    Responsabilitate: Alexandr Iakovlev
    Responsabilitate secundară: Traducere din limba franceză: Sanda Grigoriu
    Editura: Humanitas
    Locul publicării: București
    Anul Ediției: 1991
    ISBN: 973-28-0298-7
    Descriere: 205 p. : paperback; 13x20 cm.
    Note: Titlul original în limba franceză: Ce que nous voulons faire de l'Union Soviétique. Entretien avec Lilly Marcou
    Limba: Română
    Subiect: istoria Rusiei
    Subiect: comunism
    Subiect: revoluții - Uniunea Sovietică
    Subiect: revolte populare
    Nume geografic (subiect): Uniunea Sovietică
    Sumar sau abstract:
    Revenit la Moscova imediat după eșecul puciului din august, Mihail Gorbaciov pronunța, printre numele celor pe care și i-ar fi dorit colaboratori apropiați în noul context politic, pe cele ale lui Eduard Șevardnadze și Alexandr Iakovlev. Dar aceștia n-au dat câtuși de puțin semne că ar dori să intre în noua echipă de la Kremlin. Dezacord cu metodele și abordările lui Gorbaciov? Răspunsul îl dă însuși Alexandr Iakovlev în convorbirea cu Dmitri Gaimakov realizată pentru ediția românească a volumului de față și publicată în ANEXĂ.

    Am optat pentru traducerea în limba română a convorbirii pe care Alexandr Iakovlev a avut-o cu publicista Lilly Marcou, convorbire premergătoare evenimentelor senzaționale din august de la Moscova (la care s-a adăugat un capitol întocmit după eșecul puciului), întrucât ea ne poate oferi o imagine despre viziunea acestui tenace luptător pentru democratizare asupra căii pe care ar trebui s-o urmeze ceea ce la acea oră mai era încă Uniunea Sovietică. Discuția cuprinde ample referiri la Pactul Ribbentrop-Molotov, implicit la anexele lui secrete, ale căror consecințe sunt până astăzi o cangrenă dureroasă și pe trupul României, precum și considerații legate de valul separatist din Uniunea Sovietică, de perspectiva unei suveranități totale a republicanilor.

    Când evocă profundele mutații, cunoscute sub numele de „revoluții”, fie ele de catifea sau nu, din fostele țări socialiste, Iakovlev afirmă că din România s-au primit „cele mai multe cereri de a interveni direct, atât de odios devenise regimul (lui Ceaușescu – n.red.)”.

    Alăturându-se lui Eduard Șevardnadze și altor câtorva oameni politici conștienți de pericolul pe care îl reprezintă pentru Rusia, pentru celelalte republici o revenire la trecut, Iakovlev a fost unul dintre cei ce au prevăzut o răbufnire iminentă a reacțiunii, „care nutrește o ură oarbă față de libertate și progres”. Vizionar sau realist? Evenimentele au dovedit că previziunea lui a izvorât dintr-un calcul extrem de realist. Iar atitudinea pe care a adoptat-o după eșecul puciului dovedește că el și tovarășii săi de idei sunt încă în gardă, conștienți de enormele dificultăți și obstacole ale drumului spre democrație autentică.
    Clasificare: 94(470+571)=135.1
    Note conţinut (cuprins):
    • Un secol de comunism a fost zadarnic?
    • Cum să instaurăm economia de piață
    • Nu mai avem dușmani
    • Cum să ne asumăm istoria
    • Despre situația actuală
    • Puciul: trei zile de luptă și vid
    • Anexă
Unităţi
Număr inventar Nume localizare Clasă unitate Tip material Cota Clasă utilizare Situaţie împrumut Rezervări Număr Volum Note Fişiere ataşate  
58059
Secția Împrumut: Depozit
Împrumut
Carte tipărită
94(470+571)/I-20
1.Normal
La raft
0
Depozit
58060
Secția Împrumut: Sala 2
Împrumut
Carte tipărită
94(470+571)/I-20
1.Normal
La raft
0
Istoria Rusiei
Evaluări
Exportă
Filiala de unde se ridică
Vă rugăm să schimbaţi parola