BM Codlea, BV |

Limba:
Română
- English

Jocuri populare românești : Pentru Pian

Tipul înregistrării:	Partituri muzicale tipărite: monografic
Autor:	Brediceanu, Tiberiu, muzicolog (1877-1968)
Editor:	Bănică, Matei I.
Responsabilitate:	Tiberiu Brediceanu
Responsabilitate secundară:	Editor: Matei I. Bănică
Editura:	Grafoart
Locul publicării:	București
Anul Ediției:	2022
Descriere:	124 p. : paperback; 20,5x29 cm.
Note:	În elaborarea prezentei ediții s-au utilizat lucrările: Tiberiu Brediceanu, Jocuri românești: pentru pian; pagini alese din muzica instrumentală, Editura Muzicală, 1965.
Limba:	Română
Subiect:	muzică
Subiect:	muzică românească - folclor românesc
Subiect:	partituri muzicale - pian
Sumar sau abstract:	Tiberiu Brediceanu s-a născut la Lugoj în anul 1877 și a murit la București în 1968. Și-a început studiile în orașul natal și le-a continuat la Sibiu, Blaj și Brașov. De-a lungul celor 65 de ani de carieră a compus muzică de teatru, muzică simfonică, muzică de cameră, corală, vocală, a publicat culegeri de folclor ce au însumat peste 2000 de melodii populare, dar și lucrări de muzicologie. Majoritatea compozițiilor sale au stat sub influența folclorului ardelenesc, maramureșean și bănățean. Cele mai cunoscute dintre acestea au rămas cele de muzică vocală și corală ca La șezătoare, La seceriș, Învierea, dar și multe miniaturi pentru pian. Brediceanu a rămas în istoria muzicii românești ca unul dintre marii compozitori care au contribuit la înființarea Operei și a Teatrului Național din Cluj, a Conservatorului din același oraș, dar și a Societății compozitorilor români. După 1920 a fost, pe rând, director al Operei din Cluj, a Conservatorului „Astra” din Brașov și, ulterior, al Operei Române din București. Tiberiu Brediceanu a fost unul dintre cei mai reprezentativi muzicieni ai primei jumătăți a secolului XX, remarcându-se ca folclorist, compozitor, muzicolog, dar și ca organizator al mișcării muzicale din acea perioadă.
Clasificare:	784.4(498)
Note conţinut (cuprins):	• De doi I • Măzărica I • Ardeleana I • Pe loc I • Ardeleana I • Brâul I • Hora I • Ardeleana II • Ardeleana III • Pe loc II • Ardeleana II • Țarina I • Învârtita I • De doi II • Ardeleana III • Brâul II • De doi I • Ardeleana IV • Hațegana (var. 1) • Învârtita II • Pe loc III • Ardeleana IV • Brâul IV • Ardeleana V • Hora II • Învârtita III • Brâul V • Pe loc IV • Ardeleana V • Brâul VI • Ardeleana VI • Joc bătrânesc • Ardeleana VI • De doi III • Brâul VII • Învârtita IV • Ardeleana VII • Ardeleana VII • Brâul VIII • Hora • Țarina II • De învârtit I • Bitolianca • Hațegana (var. 2) • Dunărinca • Mânioasa • Brâul IX • Ardeleana VIII • Hora • Arcanul • Tropotita • Mărunțelul • Moldoveneasca • Hangu' • Pe loc V • Sorocu' • Hora III • Țâmburelul • Bordeiul • Măzărica II • Brâul X • De învârtit II • Basarabeanca

784.4(498)/B82
BREDICEANU, Tiberiu, muzicolog (1877-1968)

Jocuri populare românești : Pentru Pian [Partituri tipărite] / Tiberiu Brediceanu; Editor: Matei I. Bănică.- București : Grafoart, 2022
124 p. : paperback ; 20,5x29 cm.
În elaborarea prezentei ediții s-au utilizat lucrările: Tiberiu Brediceanu, Jocuri românești: pentru pian; pagini alese din muzica instrumentală, Editura Muzicală, 1965.
<div align="justify">Tiberiu Brediceanu s-a născut la Lugoj în anul 1877 și a murit la București în 1968. Și-a început studiile în orașul natal și le-a continuat la Sibiu, Blaj și Brașov. De-a lungul celor 65 de ani de carieră a compus muzică de teatru, muzică simfonică, muzică de cameră, corală, vocală, a publicat culegeri de folclor ce au însumat peste 2000 de melodii populare, dar și lucrări de muzicologie. Majoritatea compozițiilor sale au stat sub influența folclorului ardelenesc, maramureșean și bănățean. Cele mai cunoscute dintre acestea au rămas cele de muzică vocală și corală ca La șezătoare, La seceriș, Învierea, dar și multe miniaturi pentru pian. Brediceanu a rămas în istoria muzicii românești ca unul dintre marii compozitori care au contribuit la înființarea Operei și a Teatrului Național din Cluj, a Conservatorului din același oraș, dar și a Societății compozitorilor români. După 1920 a fost, pe rând, director al Operei din Cluj, a Conservatorului „Astra” din Brașov și, ulterior, al Operei Române din București. Tiberiu Brediceanu a fost unul dintre cei mai reprezentativi muzicieni ai primei jumătăți a secolului XX, remarcându-se ca folclorist, compozitor, muzicolog, dar și ca organizator al mișcării muzicale din acea perioadă.

BREDICEANU, Tiberiu, muzicolog (1877-1968)

784.4(498)
muzică muzică românească ─ folclor românesc partituri muzicale ─ pian

LDR:03198ncm0 2200229 450 001 18754
013 $a 979-0-707657-21-8
020 $a RO
100 $a 20241009u m y0rumy5001 ba
101 0 $a rum
102 $a RO
125 $a au
145 0 # $b
200 1 $a Jocuri populare românești $b Partituri tipărite $e Pentru Pian $f Tiberiu Brediceanu $g Editor: Matei I. Bănică
210 # # $a București $L s156 $c Grafoart $d 2022
215 $a 124 p. $c paperback $d 20,5x29 cm.
300 $a În elaborarea prezentei ediții s-au utilizat lucrările: Tiberiu Brediceanu, Jocuri românești: pentru pian; pagini alese din muzica instrumentală, Editura Muzicală, 1965.
327 # # $b • De doi I $c • Măzărica I $d • Ardeleana I $e • Pe loc I $f • Ardeleana I $g • Brâul I $h • Hora I $i • Ardeleana II $i • Ardeleana III $i • Pe loc II $i • Ardeleana II $i • Țarina I $i • Învârtita I $i • De doi II $i • Ardeleana III $i • Brâul II $i • De doi I $i • Ardeleana IV $i • Hațegana (var. 1) $i • Învârtita II $i • Pe loc III $i • Ardeleana IV $i • Brâul IV $i • Ardeleana V $i • Hora II $i • Învârtita III $i • Brâul V $i • Pe loc IV $i • Ardeleana V $i • Brâul VI $i • Ardeleana VI $i • Joc bătrânesc $i • Ardeleana VI $i • De doi III $i • Brâul VII $i • Învârtita IV $i • Ardeleana VII $i • Ardeleana VII $i • Brâul VIII $i • Hora $i • Țarina II $i • De învârtit I $i • Bitolianca $i • Hațegana (var. 2) $i • Dunărinca $i • Mânioasa $i • Brâul IX $i • Ardeleana VIII $i • Hora $i • Arcanul $i • Tropotita $i • Mărunțelul $i • Moldoveneasca $i • Hangu' $i • Pe loc V $i • Sorocu' $i • Hora III $i • Țâmburelul $i • Bordeiul $i • Măzărica II $i • Brâul X $i • De învârtit II $i • Basarabeanca
330 $a <div align="justify">Tiberiu Brediceanu s-a născut la Lugoj în anul 1877 și a murit la București în 1968. Și-a început studiile în orașul natal și le-a continuat la Sibiu, Blaj și Brașov. De-a lungul celor 65 de ani de carieră a compus muzică de teatru, muzică simfonică, muzică de cameră, corală, vocală, a publicat culegeri de folclor ce au însumat peste 2000 de melodii populare, dar și lucrări de muzicologie. Majoritatea compozițiilor sale au stat sub influența folclorului ardelenesc, maramureșean și bănățean. Cele mai cunoscute dintre acestea au rămas cele de muzică vocală și corală ca La șezătoare, La seceriș, Învierea, dar și multe miniaturi pentru pian. Brediceanu a rămas în istoria muzicii românești ca unul dintre marii compozitori care au contribuit la înființarea Operei și a Teatrului Național din Cluj, a Conservatorului din același oraș, dar și a Societății compozitorilor români. După 1920 a fost, pe rând, director al Operei din Cluj, a Conservatorului „Astra” din Brașov și, ulterior, al Operei Române din București. Tiberiu Brediceanu a fost unul dintre cei mai reprezentativi muzicieni ai primei jumătăți a secolului XX, remarcându-se ca folclorist, compozitor, muzicolog, dar și ca organizator al mișcării muzicale din acea perioadă.
606 $3 239 $a muzică
606 $3 2244 $a muzică românească $3 1288 $x folclor românesc
606 $3 14455 $a partituri muzicale $3 2748 $x pian
675 $a 784.4(498) $z rum
679 $a 784.4(498) $d 78/79
700 0 $3 18294 $4 070 $a Brediceanu $b Tiberiu $c muzicolog $f 1877-1968
702 0 $3 18295 $4 340 $a Bănică $b Matei I.
801 3 $a RO $b BMCDL $c 20241009 $g unimarc
850 $a BMCDL